RSS Feed

Liniştea doare.

Posted on

Liniştea (din eng. silence) pentru mine poate avea două sensuri: unul al complicităţii şi celălalt de răspuns negativ.

Complicitatea este liniştea care îţi alină nesiguranţa, care te face să vezi dincolo de cuvinte. Liniştea asta o caut, o cercetez şi o explorez în îmbrăţişări mute, în priviri ghiduşe, în gesturi mărunte.

Nu am înţeles, însă, niciodată liniştea aceea de expectativă, o linişte apăsătoare, dureroasă. Am spart-o mereu cu vorbe. Pe liniştea asta nu o pot lăsa să mă cuprindă pentru că e cumplită. Este cea care vine cu veşti rele, care nu aduce nimic bun, care îţi irită simţurile şi îţi întunecă gândirea. Apoi, este inutilă. Sfârşim la fel. Dacă stai să te gândeşti când ne naştem ţipăm de bucurie, doar moartea aduce linişte; aceeaşi linişte apăsătoare a pierderii. Şi atunci de ce să nu vorbeşti, mai bine?

Cu drag către un cititor melancolic, eu.

Anunțuri

One response »

  1. „timpul ia totul chiar daca vrei sau nu..timpul ia totul si-l poarta departesi intr-un la final ramane doar intunericul.cateodata gasim pe altii in intuneric,insa uneori ii pierdem…dinnnou”

    Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: