RSS Feed

Monthly Archives: Octombrie 2010

Suntem intr-o continua cautare

Posted on

Aseara am auzit cuvintele astea intr-o emisiune si mi-am dat seama ca asa e. Cautam mereu job-uri mai bune, scoli mai bune, soti mai buni, salarii mai mari etc.  Vad asta si pe ejobs, bestjobs, hipo: sunt sute de aplicanti peste tot. Uneori ma gandesc ca poate sunt unii care aplica pentru ca, de fapt, acesta este jobul lor.  De asemenea, rata de stabilitate a unui angajat intr-o companie este de 1 an si jumatate, maxim 2. Angajatorul care reuseste sa-si tina lucratorii mai mult, inseamna ca isi permite sa le ofere facilitati care sa-i motiveze sa ramana.

Oare nu mai suntem educati in spiritul acesta? Mama lucreaza de mai bine de 15 ani pentru acelasi angajator. Dar nu pentru ca este o forta economica sau pentru ca ofera beneficii pe care in alta parte nu le-ar avea. Nu, ba chiar angajatorul acesta taie din tot ce prinde cat mai mult. Cel putin 50%, nu 25% cum se specula initial. Dar nu pleaca. De ce? Pentru ca asa s-a invatat. Acolo stie ea ca e locul ei.

Cred ca de-asta nu mai vrea nici marinarul carmaci sa plece. S-a obisnuit sa i se faca pe plac, sa i se asculte ordinele, sa fie puterea suprema in stat, poate chiar sa scufunde vasul.. Chiar asa: oare ce fel de marinar a fost domn’ presedinte? Cati s-au scufundat pe mare din cauza lui? Acum realizez ca niciun om de valoare morala nu a avut curajul sa urce cu atata nonsalanta la carma tarii. Romania a fost condusa (prost, as sublinia eu) numai de cizmari, marinari si alti asemenea. Da, e adevarat, a fost si-un domn profesor care a stat in banca lui.

Uite de-asta cred ca e bine sa protestam. Sa ne facem auziti. Nu o sa vina UE sa ne salveze de Basescu, daca noi nu vrem schimbarea. Hai sa cautam si-un presedinte mai bun, sa nu mai votam la ghici, sa nu mai punem stampila pe primu. Am avut ocazia sa fiu martora la ultimele alegeri locale, pentru primari. De ce credeti ca vota lumea pe unul sau pe altul? „Pei domnul X e vecinul nostru, cum sa nu-l votam?”. „A, pei domnul Y era cel mai simpatic”. Si uite asa ajungem sa vrem schimbarea schimbarilor.

Intr-o seara actorul Ion Lucian spunea ca in toata viata domniei sale (care ajunge pana aproape de 90 de ani) nu a avut un trai mai rau decat in aceste timpuri. „Nici macar razboiul nu a fost asa de greu de indurat”.

Dar cum spunea domnul Plesu, romanul ar trebui sa se dezvete de aceste subiecte eterne, caci abia apoi o sa invete sa vorbeasca. Asa ca am sa tac si o sa va las sa „rumegati” mai departe spre schimbarea pe care o cautati.

Anunțuri

Tarom: prima campanie de imagine in 56 de ani

Posted on

Tarom lanseaza prima campanie de imagine de la infiintare.  Alianta cu Sky Team i-a determinat sa inceapa o campanie de comunicare in valoare de 0,3% din cifra de afaceri, asadar o investitie serioasa, daca luam in considerare declaratia Ruxandrei Brutaru (director general Tarom) ca vanzarile de bilete in primele luni ale lui 2010 au adus cresterea cu 8 puncte fata de anul trecut.

Obiectivele de comunicare ale campaniei privesc, desigur, propulsarea imaginii companiei aeriene si a partenerilor nou asociati. Mai multe informatii pe Smark.

Forever!Forever?

Posted on

Ma gandeam la motivele pentru care oamenii decid sa-si uneasca destinele. M-am documentat si am aflat ca unii o fac ca sa intre in rand cu lumea, altii ca sa se mai distreze la o petrecere sau ca sa mai stranga bani de-o casa/masina (fiecare dupa nevoi).

Dar nu am gasit nicaieri un motiv plauzibil, real. Oare atunci cand decidem ca am ajuns acolo unde spunem „gata, de azi renunt la burlacie” o facem constienti de ceea ce urmeaza sau doar de dragul petrecerii? Eu cred ca cele mai multe dintre fete sunt nerabdatoare sa se vada in rochie alba. Baietii poate astepta petrecerea burlacilor (:P ). Dar pana la urma cred ca toti sunt de acord, cand se trezesc a doua zi de dimineata din betie, ca au facut ceva important pentru viata lor si ca indiferent daca vor continua sau vor da inapoi in fruntea lor tot o sa scrie: casatorit/divortat. Si pana la urma ce preferi: divortat sau burlac?

Cica in viata sa nu regreti niciodata ce ai facut, ci ceea ce nu ai facut. Si cu mariajul cum ramane? Sa o faci de dragul de-a intra in randul celorlalti si peste 20 de ani sa zici: stii, parca m-am cam plictisit…sau mai bine ziceai de la inceput, cand s-a instalat plictiseala? Oare cum e mai bine?

Pe urma mi-am adus aminte cati romani pleaca din tara asta cu gandul ca intr-o zi datoriile se vor fi terminat. Dar nu era mai bine daca nu le aveau de la inceput? Si apoi ma intreb de ce pleaca si  „spuma”. Nu sunt ei cei care au tocit bancile si cartile ca sa ajunga „mari”? Daca ei pleaca, in multinationale cine mai munceste?

Pana acum 6 luni am zis ca eu nu o sa plec niciodata din tara mea, dar mass-media, cumva, mi-a indus starea de nesimtire fata de tara. Incerc in continuare sa ma agat de farama de „patriotism” ( dar e cam mult spus) ramasa ca o lumina la capatul tunelului. Rezist cu greu tentatiei de a pleca. Orice portal de joburi as deschide e imposibil sa nu gasesc macar o slujba pentru strainatate. Chiar o slujba care-mi recunoaste meseria si mi-o respecta, pentru ca acolo e nevoie de oameni cu pregatirea mea. Acolo ei nu sunt doar accesorii ale departamentului de vanzari, consiliere, ziaristica etc.

Adesea m-am intrebat de ce nu au batranii incredere in fortele celor tineri? Nu ei au facut Revolutia? Nu ei au adus multinationalele? Nu ei le platesc pensiile? Daca o iei asa, cine merita un loc in autobuz acum?

Azi am vrut doar sa expun o insiruire de intrebari care mi se plimba printre ganduri de ceva vreme, dar nu am gasit forma in care sa le pun. Si cum imi spunea intr-o zi doamna profesoara Rogojinaru : „daca nu a fost sa fie acum, inseamna ca ti se pregateste ceva mai bun”. Mereu e ceva mai bun dincolo de padure.