RSS Feed

Una mie, una tie si I noua

Posted on

Au trecut si Olimpiadele. Parca ieri de-abia ne adunam. Eram o gasca de fete care isi luau, cu mult curaj, o mare responsabilitate pe umeri: sa nu dezamageasca. Pe cine? Prieteni, profesori si parinti. Am plecat la drum cu un scop: sa dam ce avem mai bun.

Asta am si facut. Pe parcursul celor 2 luni de concurs am avut mai multe emotii cumulate decat in toate sesiunile de examen de pana acum. De fapt, cred ca olimpiadele au fost cel mai important examen de pana acum si s-a terminat cum nu se putea mai bine.

Ieri seara a fost premierea. Mi-as fi dorit sa am macar o inregistrare audio ca sa va pot arata emotiile de acolo. Mi se face pielea de gaina numai cand ma gandesc. Primele anuntate au fost premiile pentru Comunicare Institutionala, au urmat Relatiile Publice. Locul III, locul II..nimeni dintre colegii nostri nu urcase pe podium. Venea momentul culminant. Era „now or never”, cu balanta usor inclinata catre „never”, dar am fost luate prin surprindere : „Locul I la Relatii Publice se acorda 5 O’clock TeaM „, au spus Morar si reprezentantul Carpatcement. Nu stiu cand am urcat pe scena, tin minte doar ca alergam spre podium printre reflectoare si aplauze si ca imi tremurau foarte tare picioarele. Au fost cele mai frumoase emotii pe care le-am avut pana acum.

Dar asta nu a fost tot. A urmat desertul, cum spunea Teo : premiile pentru bloguri. Eram multumite cu ceea ce obtinuseram, asa ca nu mai credeam sa luam ceva pentru blog, desi l-am inscris. Primul premiu anuntat a fost pentru „cea mai buna poveste a perioadei de inscrieri”- 5 O’clock TeaM. Am fost, din nou, surprinse.  Doua premii intr-o singura seara. La unul speram, dar nu credeam, iar al doilea a venit pe neasteptate.

La final am baut sampanie si am dat noroc pentru reusita obtinuta, mai ales, datorita clientului nostru Kaspersky Lab Romania( adica Andreea, Teo si Ionut). Un client minunat, asa cum am spus si cand am urcat pe podium. Si uite asa am venit cu aur acasa, aur olimpic! Pe seara, cum era si normal, am petrecut pana tarziu alaturi de clienti, colegi si concurenti.

Acum ne asteapta „o sesiune grea” (Voltaj) si o realitate la care ne trezim de luni. Inca mai avem senzatia ca a mai ramas ceva de facut pentru olimpiade, ca trebue sa ne mai vedem seara in podul Universitatii care ne-a gazduit pana la inchidere, ca… a mai ramas ceva.

Cand fostii concurenti spuneau ca Olimpiadele sunt mai mult decat un concurs nu i-am crezut. Ca Toma necredinciosul a trebuit sa vad pe pielea mea ca asa e. Inseamna legamant pentru o prietenie inchegata, inseamna sa inveti ca nu exista „nu pot” si mai inseamna ca de acum incolo avem noi sperante.

img28

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: